Decenii de selecție genetică și practici agricole intensive au modificat genetica bovinelor, uneori în detrimentul diversității genetice păstrate în efectivele tradiționale. Aceasta este concluzia unei noi cercetări realizate de Aberystwyth University, ale cărei rezultate au fost publicate în Applied Animal Science.

Autorii studiului atrag atenția asupra importanței conservării acestor resurse genetice pentru dezvoltarea unei agriculturi sustenabile, în contextul schimbărilor climatice și al modificării cererii la nivel global.

Populațiile tradiționale de bovine pot avea profiluri genetice distincte, asociate cu rezistența la boli, avantaje în ceea ce privește fertilitatea sau capacitatea de adaptare la medii dificile. Potrivit cercetătorilor, pierderea acestor populații ar însemna și pierderea unor caracteristici care ar putea ajuta viitoarele generații de crescători să răspundă provocărilor cu care se confruntă agricultura.

Analiza evidențiază exemple de rase precum Ayrshire, Jersey și Hereford, în cazul cărora populațiile tradiționale au rămas distincte de cele moderne. Aceste efective sunt, în general, mai mici, sunt gestionate mai puțin intensiv și au o legătură mai strânsă cu mediile locale în care au fost crescute.

Cercetătoarea Kardelen Oya Temiz explică faptul că populațiile tradiționale de bovine nu reprezintă doar vestigii ale trecutului, ci constituie „biblioteci genetice vii”, care pot conține caracteristici utile pentru unele dintre provocările actuale ale agriculturii.

Potrivit acesteia, selecția modernă a urmărit în mod justificat creșterea productivității, însă acest proces a dus uneori la reducerea diversității genetice. Studierea și conservarea efectivelor tradiționale ar putea permite păstrarea unor caracteristici precum rezistența la boli, fertilitatea și adaptarea la condiții de mediu dificile. Aceste caracteristici ar putea deveni importante pe măsură ce crescătorii și amelioratorii răspund schimbărilor climatice, modificării cererii consumatorilor și necesității unor practici agricole mai sustenabile.

Cercetătoarea avertizează că pierderea acestor populații ar putea însemna pierderea unor resurse genetice care nu pot fi înlocuite și care ar putea contribui la viitorul creșterii animalelor.

Autorii concluzionează că, conservarea populațiilor tradiționale de bovine reprezintă atât o responsabilitate culturală, cât și o necesitate practică. Pe măsură ce schimbările climatice modifică condițiile în care se desfășoară agricultura, iar cererea consumatorilor se îndreaptă către sustenabilitate, caracteristicile păstrate în rasele tradiționale ar putea căpăta o valoare tot mai mare.

Dr. Matt Hegarty, lector senior în cadrul Department of Life Sciences de la Aberystwyth University, subliniază că agricultura modernă a obținut creșteri importante în ceea ce privește eficiența și producția, însă acest lucru a dus și la restrângerea bazei genetice a multor rase.

Potrivit lui Hegarty, această restrângere face efectivele mai vulnerabile la boli, stresul de mediu și schimbările condițiilor de piață. Rasele tradiționale oferă posibilitatea de a reintroduce reziliența și capacitatea de adaptare în populațiile de bovine, iar conservarea lor nu ține doar de patrimoniu, ci și de păstrarea unor resurse care pot ajuta agricultura să facă față provocărilor viitoare.

Articol: Kardelen Oya Temiz et al, Review: Differences between traditional and modern populations within cattle breeds: What do we not know?, Applied Animal Science (2025). DOI: 10.15232/aas.2025-02692

Sursa: phys.org