Cercetătorii de la Universitatea de Medicină Veterinară din Viena (Vetmeduni) au publicat în Nature Communications un studiu în care descriu un virus aviar asociat cu encefalita la potârnichi. Rezultatele oferă dovezi că acest virus poate infecta sistemul nervos al mai multor specii de păsări și că, în condiții experimentale, poate provoca la potârnichi afecțiuni neurologice și leziuni asociate encefalitei.

Pegivirusurile fac parte din familia Flaviviridae, din care fac parte și mai multe virusuri cu importanță medicală și veterinară. Mult timp, pegivirusurile au fost considerate în mare parte nepatogene sau cu o relevanță pentru apariția bolilor care nu era clară.

„Pegivirusurile au fost considerate mult timp virusuri cu o importanță pentru boli neclară sau limitată. Rezultatele noastre arată că un pegivirus aviar poate ajunge la nivelul creierului și poate fi asociat cu encefalita, deschizând astfel noi întrebări privind biologia și patogeneza pegivirusurilor”, explică Ivana Bilic, de la Centrul Clinic pentru Medicină Populațională a Peștilor, Porcinelor și Păsărilor din cadrul Vetmeduni.

Focare de boală neurologică la potârnichi

Cercetarea a pornit de la apariția unor cazuri naturale de boli neurologice la potârnichi în Franța. Păsările afectate prezentau simptome compatibile cu boli ale sistemului nervos central.

Primele teste pentru virusuri aviare cunoscute care pot afecta sistemul nervos au avut rezultate negative. Printre agenții testați s-au numărat virusul West Nile, virusul Usutu, virusul gripei aviare, virusul bolii Newcastle și virusul encefalomielitei aviare.

Cu toate acestea, examinarea histologică a țesutului cerebral a indicat puternic prezența unei infecții virale.

Folosind secvențiere de nouă generație (Next-Generation Sequencing, NGS), cercetătorii au identificat secvențe de pegivirus la animalele afectate. Analizele moleculare și patologice ulterioare au arătat că virusul poate fi detectat în țesuturile nervoase și că este asociat cu leziuni ale sistemului nervos central.

„Virusul poate fi detectat în țesuturile nervoase și este asociat cu leziuni ale sistemului nervos central”, precizează Ivana Bilic.

De la observațiile din teren la infecția experimentală

Un aspect important al cercetării este că rezultatele nu s-au bazat doar pe observații realizate în condiții naturale. Cercetătorii au efectuat și studii experimentale de infecție pe mai multe specii de păsări.

Potârnichile, potârnichile roșii și găinile specifice patogen-free (SPF), adică păsări crescute în condiții în care sunt excluși agenții patogeni specificați, au fost infectate experimental cu virusul.

Rezultatele au indicat că virusul se poate răspândi sistemic în organism și poate prezenta neurotropism la mai multe specii de păsări. Neurotropismul se referă la capacitatea unui virus de a infecta țesuturile sistemului nervos.

„Virusul poate infecta sistemul nervos al mai multor specii de păsări și poate reproduce, la potârnichi, în condiții experimentale, afecțiuni neurologice și leziuni asociate encefalitei”, explică Miguel Matos, coordonatorul studiului.

Pentru investigarea virusului, echipa a combinat mai multe metode. Printre acestea s-au numărat secvențierea de nouă generație, analizele filogenetice, histopatologia, microscopia electronică de transmisie, RT-qPCR, hibridizarea in situ RNAscope, imunohistochimia, imagistica prin rezonanță magnetică (IRM), studiile experimentale de infecție și testele care demonstrează replicarea virală în țesuturile infectate.

„Acest studiu este un exemplu de cercetare veterinară pornită de la o problemă clinică. A început cu o problemă reală de boală observată pe teren și s-a transformat într-o investigație amplă care combină patologia, virologia moleculară, imagistica și studiile experimentale de infecție”, afirmă Miguel Matos.

Noi direcții pentru cercetarea pegivirusurilor

Dincolo de implicațiile pentru medicina aviară, rezultatele oferă o bază pentru cercetări viitoare privind neurotropismul pegivirusurilor, mecanismele prin care acestea produc boala și interacțiunile dintre virus și organismul gazdă.

Studiul evidențiază, de asemenea, importanța combinării observațiilor realizate în teren cu datele din medicina veterinară clinică, patologie, imagistică și virologie moleculară pentru investigarea bolilor infecțioase emergente.

Sursa: vetmeduni.ac.at